Această libertate a celorlalţi, pe care o înţelegem şi nu suntem de acord să fie îngrădită, ne-a convins şi pe noi să o exercităm pe a noastră, considerând că dobândirea de cunoştinţe fundamentate ştiinţific şi un fel de a gândi raportat la acestea este calea de a trece fără sechele culturale prin mocirla inculturii care invadează locul nostru de promenadă zilnică, internetul.
Am hotărât ca în această a II-a parte să ne limităm la prezentarea culturilor care se consideră că au început să se formeze în neoliticul dezvoltat (târziu) chiar dacă ele şi-au definitivat particularităţile în epoca următoare şi anume în eneoliticul timpuriu.
Mijloacele de comunicare în masă actuale au dat acces nelimitat visătorilor la transmiterea propriilor viziuni asupra trecutului şi viitorului omenirii, ducând tot mai des la coruperea cititorilor de la interpretarea ştiinţifică a izvoarelor istorice.
Continuăm cronologia noastră prezentând lucrările lexicografice ale începutului de secol XIX, perioadă până la care limba română literară era deja conturată în cele patru varietăţi ale idiomurilor principale: muntenesc, moldovenesc, ardelenesc şi bănăţean
Continuăm cronologia noastră prin prezentarea lucrărilor întocmite în secolul al XVIII-lea, un secol de mari prefaceri pentru cultura română.
O astfel de lucrare, cu toate lipsurile ei, credem că este de folos pentru orientare, atât celor care se ocupă cu studiul lexicografiei, cât şi celor care, din curiozitate sau din dragoste de limbă, ar vrea să vadă cum a răsărit şi s-a dezvoltat lexicografia română
Si in astfel de momente, iti dai seama ca patru linii egale contureaza un patrat bidimensional nu pentru ca asa este in realitate, ci pentru ca doar asa poti tu sa-l transpui pe hartie
„Patriotismul e bun ca prim îndemn la lucru, dar odată pus să faci istorie, trebue să te gîndeşti numai la adever. A sacrifica adeverul, este a zice adio istoriei”
Motivul care ne-a determinat să întocmim această sinteză este dorinţa de a oferi prietenilor şi nu numai, temeiuri de gândire şi discuţie asupra istoriei limbii române, precum şi un imbold pentru studiul lucrărilor ştiinţifice din acest domeniu.
Cu alte cuvinte, in cazul pestelui lui Einstein ar trebui sa ne interesam cat de bine se adapteaza mediului acvatic, nu unei paduri de conifere
View More
Ultimele Comentarii