Articole, Resurse Umane

Deficitul Bugetar al Romaniei

by Florin Rau

Deficitul Bugetar al Romaniei a scapat de sub control, atingand in OCT. 2023*) valoarea de 62.81 Miliarde Lei (3.97% din PIB) in conditiile in care, tinta asumata prin PNRR pentru anul 2023 este de 4.4% din PIB!

Practic, statul a cheltuit cu 63 de MILIARDE de lei mai mult decat a incasat in primele 10 luni 2023!

––––––
*) Vezi Raportul detaliat al MF privind Executia Bugetului General Consolidat la 31.10.2023
LAST UPDATE: 4.12.2023

DEFICIT BUGETAR (SURSA DATE) GRAFIC DEFICIT BUGETAR

Deficitul Bugetar al Romaniei (ne)vazut de politicieni

„Solutii” gandite de politicieni pentru cresterea veniturilor

1) In loc sa reduca Evaziune fiscala care este „cosmica” potrivit vicepresedintelui PNL si „un flagel” potrivit ministrului de Finante, gruparea PSD/PNL ia in calcul, dupa alegeri, suprataxarea muncii si pensiilor prin cresterea impozitului pe venit de la 10% la 16%.
2) Suplimentar, potrivit Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii publicata in MOR 1089/4.12.2023, varsta standard de pensionare de 65 de ani, stagiul minim de cotizare de 15 ani si stagiul complet de cotizare de 35 ani vor creste cu jumatate din cresterea sperantei de viata, fara a se mentiona o limita maxima de crestere!
3) Potrivit aceleiasi legi, va creste si cota CAS aplicata salariilor care este de 25% in prezent.
Practic vor sa devenim sclavii lor.
Daca nici acum nu ne revoltam impotriva politicienilor care exploateaza cetatenii de rang 2 pentru a-si asigura lor, evazionistilor si institutiilor de forta privilegii, atunci ne meritam soarta!

Structura Cheltuielilor Bugetare pe primele 10 LUNI 2023

Structura cheltuielilor bugetare pe primele 10 luni 2023 apare in graficul interactiv de mai jos.
1. 55.9% din Total cheltuieli reprezinta Asistenta Sociala si Salariile Bugetarilor;
2. 13% reprezinta achizitiile de bunuri si servicii;
3. 5.8% (adica 28.13 Miliarde Lei), Cheltuieli cu Dobanzi la Imprumuturi
4. 5% Transferuri intre unitati ale administratiei publice si alte transferuri;
5. 3.2% Subventii

Practic, doar aceste 5 capitole insumeaza 82.9% din total Cheltuieli!

Raportul MF privind Executia Bugetului General Consolidat la 31.10.2023

Stiati ca..?

1. Desi au promis ca ingheata angajarile, Nr. de bugetari din OCT. 2023 a atins nivelul record de 1.289.405 persoane?

(+30.267 vs. SEPT 2023) / (+10.717 vs. DEC. 2022) / (+102.188 vs. DEC. 2015)
Vezi Analiza completa a Numarului de Bugetari

NR. DE BUGETARI DIN OCT. 2023 (posturi ocupate)
Potrivit Ministerului de Finante, in luna OCT. 2023 existau 1.289.405 bugetari.
Este cel mai mare numar de bugetari pe care l-a avut vreodata Romania, in conditiile in care deficitul bugetar a explodat si guvernantii au promis ca stopeaza angajarile si reduc numarul de bugetari!
In loc sa restructureze masiv institutiile pentru a incuraja competenta si a diminua cheltuielile uriase cu salariile, guvernantii angajeaza masiv, adancesc incompetenta si deficitul bugetar, aruncand povara asupra sectorului privat prin noi taxe si cresterea datoriei externe a tarii!
Guvernantii au devenit o amenintare la siguranta nationala, motiv pentru care trebuie sa le cerem socoteala!
DISTRIBUTIA BUGETARILOR PE INSTITUTII SI AUTORITATI PUBLICE
OCT. 2023 		TOP 6 INSTITUTII SI AUTORITATI PUBLICE CU CEI MAI MULTI BUGETARI IN OCT. 2023
Din Grafic rezulta ca in TOP 6 Institutii si Autoritati Publice cu cei mai multi bugetari se situeaza:
1. Educatia: 373.661 posturi (macinata de subfinantare, lipsa de viziune si slaba pregatire a cadrelor didactice, sitemul de Educatie pregateste pe banda rulanta Analfabeti Functionali fara nicio sansa in Piata Fortei de Munca si Economia Reala);
2. Autoritatile Executive Locale: 280.947 posturi (preocupate de grija insuficientei bugetelor locale pentru asigurarea salariilor marite discretionar la nivel local, AEL nu fac nimic pentru imbunatatirea conditiilor de mediu si viata la nivelul comunitatilor locale);
3. Sanatatea: 245.921 posturi (aflat in pragul dezastrului din cauza lipsei de viziune, a subfinantarii cronice si lipsei de investitii, a numirilor politice, Sistemul de Sanatate nu poate oferi serviciile de baza necesare unei populatii din ce in ce mai imbatranita si bolnava. Este un sistem care nu poate asigura sanatatea Fortei de Munca, reducandu-i acesteia sansele de a lucra pana la o varsta mai inaintata);
4. Ministerul Afacerilor Interne (MAI): 124.348 posturi (un sistem macinat de subfinantare, de promovari politice, de lipsa dotarilor elementare, de inexistenta programelor de dezvoltare continua si de slaba calitate a personalului recrutat in graba din surse externe. Un sistem care straneste indignare prin lipsa de profesionism si tact);
5. Ministerul Apararii Nationale (MApN): 71.555 posturi (sistem anacronic, care consuma cei 2% din PIB pentru salarii si achizitii de echipamente la mana a 2a iesite la pensie din alte tari);
6. Institutiile din Administratia Publica Centrala subventionate din Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor pentru Somaj: 43.939 persoane
Insumate, cifrele TOP 6 reprezinta 88.4% din cele 1.289.405 de posturi totale ocupate in Institutiile si Autoritatile Publice din Romani
OCT. 2023 vs. DEC.2015 OCT. 2023 vs. SEPT. 2023
Raportat la DEC.2015, numarul de bugetari din OCT. 2023 a crescut cu + 102.188

In Top 3 al Cresterii :
1) Sanatatea (+49.455);
2) Autoritatile Executive Locale (+47.398);
3) Educatia (+8.928).
In Topul Scaderii conduc MAI (-8.843) si MApN (-2.843).

Intrucat intervalul de valori este foarte larg si aplatizeaza reprezentarea grafica, pentru a analiza comportamentul institutiilor publice va incurajez sa treceti mouse-ul peste fiecare pozitie din grafic.
 Raportat la AUG. 2023, numarul de bugetari din SEPT. 2023 a crescut cu +30.267 persoane.

In Top 3 al Cresterii :
1) Educatie (+29.729);
2) Autoritatile Executive Locale (+388);
3) MApN (+165).
Cu Scaderi mai mari apar MAI (-578) si Sanatatea (-232)

Intrucat intervalul de valori este foarte larg si aplatizeaza reprezentarea grafica, pentru a analiza comportamentul institutiilor publice va incurajez sa treceti mouse-ul peste fiecare pozitie din grafic.
2.La 65 de ani, dupa minim 35 de ani de munca, pensionarii din sistemul public ies cu pensii mizere din care nu pot trai?

––––––––––
41% dintre pensionari traiesc cu pensii sub 1.500 de Lei!
18.7% dintre pensionari traiesc cu pensii intre 1.501-2.000 de Lei!
Doar 3.1% dintre pensionari au pensii>5.000 de lei (si multi dintre ei sunt pensionari speciali care pe langa aceasta parte contributiva a pensiei incaseaza nemeritat alte zeci de mii de lei de la Bugetul de Stat!)

3. In timp ce 41% din cele 4.764.828 de pensionari din Sistemul public traiesc cu maxim 1.500 de Lei si doar 3.1% au pensii peste 5.000 Lei, tinerii Pensionari speciali incaseaza pensii astronomice calculate dupa legi speciale adoptate de aceiasi politicieni?

Pentru a intelege discrepanta dintre cetatenii de rang 1 (pensionarii speciali) si cetatenii de rang 2 (pensionarii din Sistemul public de pensii), plimbati mouse-ul peste serii. Reflectati la valorile afisate.

4. CCR a decis in 28.11.2023 ca fostii parlamentari isi pastreaza Pensiile speciale?

In sedinta din 28 Nov. 2023, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt constitutionale in masura in care nu se aplica deputatilor/senatorilor care au exercitat cel putin un mandat parlamentar complet anterior intrarii in vigoare a Legii nr.192/2023,
Cu alte cuvinte, fostii senatori si deputati care au exercitat cel putin un mandat parlamentar complet pana la 1 IUL. 2023 (data intrarii in vigoare a Legii 192/2023) isi pastreaza Pensiile speciale!

Comunicat CCR 28.11.2023 despre Pensiile speciale ale parlamentarilorDescarca
5. Raportul INS 293/17.11.2023 privind Saracia si Excluziunea sociala in Romania, 2022 arata saracia extrema in care traiesc romanii din cauza incompetentei politicienilor incapabili sa asigure drepturile consfintite prin Constitutie?

––––––––––
Concluzii din Raport:
A. In 2022, Rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE) a fost de 34.4% (6.5 milioane persoane), afectand:
41.5% dintre persoanele intre 0-17 ani;
39.4% dintre tinerii intre 18-24 ani;
37.2% dintre persoanel in varsta de 65 de ani si peste
B. Cea mai mare valoare a riscului de saracie sau excluziune sociala s-a inregistrat in regiunea Sud-Est (46.9%), urmata la mica distanta de regiunea Sud-Vest Oltenia (44.7%). Cea mai mica rata s-a inregistrat in regiunea Bucuresti-Ilfov (19.2%).
C. Rata saraciei relative (AROP) 2022 inainte de transferurile sociale: 45% pe total (ar fi afectat 84.8% dintre persoanele varstnice de 65 de ani si peste)!
Dupa transferurile sociale, Rata saraciei relative (AROP) 2022 a fost de 21.2% (4.029 milioane persoane)
Valorile ridicate ale AROP 2022 au clasat Romania in UE pe un rusinos loc 24/27.
D. Rata de deprivare materiala si sociala severa 2022 a fost de 24.3% (4.594 milioane persoane).
Cele mai afectate categorii au fost tinerii de pana la 18 ani (30.8%) si persoanele varstnice de 65 de ani si peste (25.8%)

Saracia si excluziunea sociala 2022_Raport INSDescarca
6. Raportul GFK privind puterea de cumparare in 2023 arata ca romanii sunt cu 56% sub media europeana si Romania a coborat in clasament cu 2 locuri, ocupand locul 33 din 42 de tari?(vezi paginile 9-10 din Raport

––––––––––
Puterea de cumparare reprezinta venitul nominal disponibil al populatiei dupa deducerea impozitelor si a contributiilor caritabile.

.Descarca GFK Purchasing Power Europe 2023 Report
7. In loc sa fie solidar cu efortul de reducere a costurilor impus cetatenilor de rang 2, presedintele Iohannis risipeste banii Administratiei prezidentiale supradimensionand personalul acestei institutii?

8. In loc sa fie solidar cu efortul de reducere a costurilor impus cetatenilor de rang 2, prim ministrul risipeste banii supradimensionand intr-un mod aberant Secretariatul General al Guvernului?
9. In loc sa fie solidare cu efortul de reducere a costurilor impus cetatenilor de rang 2, Autoritatile Executive Locale is cresc necontrolat numericul si salariile impunand taxe locale din ce in ce mai mari?