Articole

PNRR si Reforma Sistemului de Pensii

PNRR – PRIVIRE DE ANSAMBLU

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a publicat pe site-ul sau Planul National de Redresare si Rezilienta, PNRR (il puteti descarca cu ACEST LINK ). Planul are 1351 de pagini si, in forma transmisa, denota Incompetenta, Lipsa de Viziune, Aroganta si Cinism.

PNRR contine 6 Piloni (vezi Grafic 1) sub care se regasesc 15 Componente (vezi Grafic 2).
Bugetul Total este de 29.388 Mld. Euro din care PNRR 29.217 Mld. Euro si COFINANTARE 0.171 Mld. Euro (consultati Graficul 1 pentru repartizarea procentuala a Bugetului pe Piloni si Graficul 2 pentru alocarea Bugetului pe Componente)

GRAFIC 1. PILONI PNRR. REPARTIZAREA BUGETULUI PE PILONI [29.388 Mld. Euro]


GRAFIC 2. COMPONENTE PNRR. REPARTIZAREA BUGETULUI PE COMPONENTE [29.388 Mld. Euro]

PNRR – REFORMA SISTEMULUI DE PENSII

Reforma Sistemului de Pensii propusa de ministrul Muncii (vezi Grafic 2) apare sub Componenta III.1 Reforme Fiscale si Reforma sistemului de Pensii.
Componenta III 1. este detaliata prin urmatoarele 3 Anexe:

  • RO RRP III.1 Fiscal Pensii Annex 2.xlsx(descarcati cu ACEST LINK)
  • RO RRP III.1 Fiscal Pensii Costing Pensii (descarcati cu ACEST LINK)
  • RO RRP III.1 Fiscal Pensii DNSH (descarcati cu ACEST LINK)
  • Valoarea Totala a Componentei III.1 este de 0.482 Mld. Euro, din care 0.1 Mld. Euro revin Reformei Sistemului de Pensii.

    Reforma Sistemului de Pensii (buget 100 Milioane Euro) contine 3 directii principale de actiune (vezi Grafic 3) si 8 Masuri incluse sub cele 3 directii principale de actiune (vezi Grafic 4 )
    GRAFIC 3. REFORMA SISTEMULUI DE PENSII: 3 DIRECTII DE ACTIUNE [BUGET 100 Milioane Euro – DISTRIBUTIE PROCENTUALA]


    GRAFIC 4. REFORMA SISTEMULUI DE PENSII: 8 MASURI [BUGET 100 Milioane Euro – DISTRIBUTIE VALORICA]

    Sa le luam pe rand.

    UN NOU CADRU LEGISLATIV PENTRU SISTEMUL DE PENSII [4% din cele 100 Milioane de Euro alocate = 4 Milioane de Euro]

    Ministrul Muncii a estimat ca Noul Cadru Legislativ pentru Sistemul de Pensii costa 4 Milioane de Euro si ca, de cele 4 Milioane va incheia un Contract de Consultanta cu Banca Mondiala!
    Apar urmatoarele intrebari legitime:
    1) daca aveti nevoie de consultanta din afara Romaniei de 4 milioane de Euro ca sa modificati legislatia Sistemului de Pensii, atunci de ce sa va mai platim pe dvs. si pe „Specialistii” din ministerul Muncii / Casele de Pensii daca nu sunteti in stare sa scrieti un proiect de lege?
    2) de ce ne indatorati pentru Incompetenta dvs.?


    Etapele si Termenele Limita definite de ministrul Muncii in PNRR pentru reglementarea Noului Cadru Legislativ al Sistemului de Pensii sunt:

    Pentru a facilita intelegerea, am reprezentat grafic sinteza tabelului:

    I.1 EVALUARE DOSARE PENSII IN PLATA [34.1% din cele 100 Milioane de Euro alocate = 34.1 Milioane de Euro]

    Costul estimat pentru Evaluarea Dosarelor de Pensii aflate in plata se ridica la 34.1 Milioane Euro! Aici lucrurile sunt si mai confuze in capul ministrului Muncii.


    Desi in Anexa RO RRP III.1 Fiscal Pensii Annex 2.xlsx (vedeti Extrasul din Tabelul de mai jos) ministrul Muncii afirma ca lucrarile de recalculare si digitalizare vor fi contractate, in detalirea costurilor din Anexa RO RRP III.1 Fiscal Pensii Costing Pensii aflam ca de fapt aceste lucrari vor fi indeplinite de catre 1000 Noi Angajati temporar pentru 13 luni (pentru care se vor achizitiona 1000 de birouri + 1000 de calculatoare + 60 imprimante multifunctionale + 1000 de scaune + 1000 de dulapuri! ) la care se adauga personalul Caselor Teritoriale de Pensii si Casei Nationale de Pensii (1231 angajati care vor lucra tot timp de 13 luni pentru indeplinirea acestui obiectiv).

    Apare iar o intrebare legitima: de ce sa platim din Granturi si Imprumuturi Salariile angajatilor Caselor Judetene de Pensii si Casei Nationale de Pensii pentru 13 luni? Imprumutam bani ca sa platim salarii si sa achizitionam mii de scaune, birouri, dulapuri)?!!
    Incompetenta acestui ministru este naucitoare!

    De asemenea, din elementele de calcul furnizate rezulta ca in perioada 2021-2025 NU vor avea loc cresteri salariale pentru personalul Caselor de Pensii Teritoriale / Casei Nationale de Pensii.

    I.2 SERVICII ELECTRONICE AVANSATE [61.9 % din cele 100 Milioane de Euro alocate = 61.9 Milioane de Euro]

    Cele 61.9 milioane Euro alocate Serviciilor Electronice Avansate si Eficientei Operationale pot aduce valoare prin digitalizarea serviciilor si proceselor aferente Sistemului de Pensii:

    Dezvoltarea Spatiului Privat Virtual CNPP;
    Digitalizarea Procesului de Pensionare Online;
    Talonul de Pensie Digital;
    Digitalizarea Arhivei CNPP;
    Dezvoltarea unei platforme flexibile de interogare, Predictie de scenarii de tip „What If?” si Modelare a comportamentului cetatenilor la diversi stimuli;
    Crearea Disaster Recovery Center ca solutie de backup;
    Retehnologizarea infrastructurii de procesare, stocare, imprimare, scanare, comunicatii din Casele de Pensii;
    Dezvoltarea competentelor IT ale personalului Caselor de Pensii si ministerului Muncii.


    GANDURI DE FINAL…

    Rezumatul cu care incepe PNRR, intitulat „Despre ce e PNRR cu adevarat?” si semnat de ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, este de fapt un Autodenunt al clasei politice, un Model de Incompetenta, de Lipsa de Viziune si un Program de Risipire a Resurselor (Granturi + Imprumuturi) si de Intensificare a Exploatarii si Dezbinarii.

    Intrucat nu vreau sa va influentez opinia, gasiti Rezumatul la finalul articolului, ca sa il puteti parcurge singur/a (am marcat cu rosu frazele care imi sustin afirmatia).

    Rezumatul PNRR socheaza prin cinismul ideii de inceput: Pensionarii (deveniti Inamicii Progresului dupa o viata de munca) consuma nejustificat resursele tarii si acest lucru trebuie sa li se spuna si sa inceteze.

    Odata Identificati, Inamicii Progresului trebuie pedepsiti pentru Incompetenta, Coruptia, Ipocrizia, Inactiunile si Reaua credinta a guvernantilor/politicienilor care timp de 31 de ani nu au fost in stare sa dezvolte economia si societatea in ansamblul ei.

    Socoteala lor este simpla: este adevarat ca nu sunt bani din cauza noastra, a guvernantilor si politicienilor incompetenti, dar solutia este sa mai strangeti voi cureau pentru ca noi sa ne batem in continuare joc de voi si sa va exploatam.

    Stupefiant mi se pare faptul ca guvernantii/politicienii se extrag din context, privind a toate stiutori de undeva de deasupra politicii si statului, nesimtind nicio responsabilitate pentru dezastrul in care au adus tara.

    Guvernantii/Politicienii, NU SE SIMT VINOVATI pentru:

    Lipsa locurilor de munca (locuri care ar genera incasari la bugetul de CAS);
    Emigrarea a peste 4 milioane de romani care, dezgustati de coruptie si saracie, muncesc si contribuie la bugetele de CAS ale altor tari;
    Pagubirea bugetului de CAS prin stergerea periodica a datoriilor firmelor de stat nepeformante conduse de manageri incompetenti numiti politic;
    Scaderea drastica a natalitatii si cresterea numarului de decese care influenteaza negativ raportul tineri-varstnici;
    Dezastrul din Educatie care formeaza analfabeti functionali care nu-si gasesc locul in economia reala;
    Dezastrul din Sistemul de Sanatate care influenteaza negativ Sanatatea Fortei de Munca, reducandu-i sansele de a lucra o perioada mai indelungata;
    Imposibilitatea angajarii in mediul privat a persoanelor care depasesc 55-60 de ani din cauza lipsei de performanta asociata inaintarii in varsta;
    Iesirea la pensie la 45-50 de ani a personalului din institutiile de forta si justitie „epuizat” de atata „responsabilitate” si „efort” si care se reangajeaza imediat dupa pensionare;
    Legiferarea unui sistem discriminatoriu de pensii, fara nicio legatura cu contributivitatea, pentru sistemele de forta si justitie;
    Nivelul foarte mic al salariului minim pe economie care aduce contributii mici la bugetul de CAS;
    Indatorarea tarii cu peste 127 miliarde de Euro, miliarde neregasite in investitii, locuri de munca sau in cresterea bunastarii.

    Si acum, Rezumatul promis:
    PNRR/ Partea 1. OBIECTIVELE GENERALE SI COERENTA PLANULUI
    REZUMAT

    Despre ce e PNRR cu adevarat?
    Sa ne imaginam Romania anului 2026: verde, digitala, cu transport curat, cu scoli moderne, cu medicina performanta.

    Prin oportunitatile de redresare si rezilienta ale Uniunii Europene, din instrumentul
    „UrmatoareaGeneratieUE” (NextGenerationEU), Romania a conturat planul sau de reforme si modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. In documentul pe care-l lansam se afla de fapt desenat chipul Romaniei pe care ne-o dorim si pe care abia acum, dupa zeci de ani, o putem crea.

    Piesa de rezistenta a programului pe care il propunem pentru romani si Romania sunt reformele, o serie de transformari esentiale, de la radacina, care au fost mereu amanate si de care politicienilor mereu le-a fost teama. Este momentul sa tinen pasul cu Europa moderna, sa declansam aceste transformari.

    Sistemul de pensii va fi reformat, refacut si pus pe baze solide. In fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei in 2019 – 12,4 miliarde lei in 2026. Solutii exista, dar refuzam sa avem un dialog onest cu romanii si nu facem decat sa accentuam dezechilibrele pe seama viitorului copiilor nostri.


    Trebuie sa avem curajul sa le spunem parintilor nostri ca ceva trebuie sa se schimbe.

    Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumam prin PNRR inseamna solutii de redresare treptate, responsabile, astfel incat investitiile masive din PNRR in autostrazi, in paduri noi plantate, in reducerea abandonului scolar si toate celelalte, astfel incat toate aceste investitii sa nu fie apoi risipite in sisteme dezechilibrate. Cresterea pensiilor parintilor nostri nu va mai sta in pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura caciula unii altora, pensiile vor creste predictibil conform unei formule bazate pe cresterea economica. Vom reajusta pensiile speciale si maririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel incat sa nu mai existe nedreptatile flagrante pe care le avem in prezent intre pensionari.

    Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea si va incuraja oamenii sa isi gaseasca un loc de munca. Salarizarea in sistemul bugetar va cunoaste o transformare esentiala, vom introduce un concurs de intrare in functia publica pe baza meritocratica, asa cum este de exemplu la Comisia Europeana, astfel incat cei mai buni dintre noi sa ajunga in serviciul public si statul roman sa fie un loc pentru care este o mandrie sa muncesti.
    Va fi adevarata revolutie in administratia publica. Vom reforma si vom depolitiza companiile de stat. Sunt esentiale si reformele in justitie, prin PNRR ne angajam sa revigoram lupta anti-coruptie si o mai buna gestionare a resurselor umane din sistem.

    Marile investitii din sistemul de transport, pe care le voi detalia in cele ce urmeaza, vor fi sustinute si de reforma sistemului de taxare – taxare verde, un nou sistem de taxarea drumurilor si promovarea transportului cu zero emisii de carbon.

    Vreau sa va imaginati Romania anului 2026, atunci cand reformele si investitiile din Planul National de Redresare si Rezilienta vor fi duse la bun sfarsit.

    Va fi o Romanie verde, de culoarea padurilor.

    O Romanie in care pentru prima data 88.000 de gospodarii care pana acum au fost neglijate de la investitii, pentru ca erau in localitati prea mici, au apa curenta si canalizare cu ajutorul unui program national dedicat. Vor exista si 1630 km noi retele de apa construite si 2470 retele noi de canalizare. Tot pentru prima data, avem cadastrul apelor si stim cum sa ne gestionam astfel cea mai valoroasa resursa de pe planeta.

    Ce am reusit, si sunt foarte mandru de asta este, sa includem in PNRR cel mai mare program de impadurire.

    Prin PNRR combatem taierile ilegale de paduri si toata masa lemnoasa va fi monitorizata digital, Romsilva va fi reformata si va munci pentru mentinerea padurilor Romaniei. Plantam 45.000 de hectare de padure, prin cel mai mare program national de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrazile noi, 625 hectare, si refacem perdelele forestiere care existau in interbelic si au fost taiate de comunisti. Mai refacem canalele din Delta Dunarii si instauram noi arii protejate, inclusiv in orase: cream reteaua ariilor protejate din orase.

    Vom implementa garantia pentru ambalaje, astfel incat sa nu ne mai fie rusine cu plasticul care e peste tot pe langa drumuri, prin paduri si prin rauri.

    Vom avea peste tot senzori de masurare a calitatii aerului. Primul pas in a rezolva o problema este sa recunosti ca o ai. Statul roman nu a vrut pana acum sa masoare calitatea aerului, crezand ca noi, cetatenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatura de masurare a poluarii din aer si nu au fost folosite. Aceasta ipocrizie inceteaza prin PNRR: vom umple Romania de aparatura de masurare a aerului; astfel incat copiii nostri sa poata sa respire. Vom avea 553 de kituri de masurare in timp real a poluarii din aer. Și nu doar ca vom sti care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi inzestrata cu aparatura de interventie astfel incat legea si standardele de mediu sa fie aplicate.

    Va fi o Romanie cu transport modern

    In 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrazile A7 si A8, este contributia noastra la datoria istorica fata de romani privind constructia de autostrazi. Și pentru ca suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de statii electrice, cu 264 de puncte de incarcare. In total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge sa avem cateva mii de statii de incarcare electrica. Va voi invita sa calatoriti si pe cale ferata modernizata, e 311 km, si pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, in Bucuresti si Cluj Napoca.

    Imaginati-va o Romanie care experimenteaza tehnologia pe hidrogen si alege ca program pilot sa introduca trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificata. Sa vedem apoi rezultatele: daca va fi mai ieftin si functional, aceasta poate fi strategia Romaniei de a arde o etapa in dezvoltarea sectorului, adica sa nu mai electrificam caile ferate vechi, ci le dotam cu trenuri pe hidrogen. Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica intr-un proiect pan- european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca sa fim parte din revolutia acestei tehnologii pe care o declanseaza Comisia Europeana.

    Va fi o Romanie cu cladiri refacute si cu energie curata

    Prin componenta „Valul Renovarii” Romania va avea 2.000 de cladiri publice, rezidentiale si de patrimoniu istoric renovate si 1.500 de blocuri renovate, precum si un registru national al cladirilor.

    Va fi o Romanie antreprenoriala si digitala

    Va voi invita sa ne bucuram de tehnologie in relatia cu autoritatile publice, in sfarsit la adevaratul sau potential. Pentru prima oara, in Romania anului 2026, toate institutiile publice vor fi legate intr-un cloud Guvernamental, 30.000 de functionari publici vor avea competente digitale si 65 de institutii au securitate cibernetica sporita. O Romanie in care din bani europeni finantam cartea de identitate electronica pentru 8,5 milioane de oameni.

    Educatia va fi digitalizata, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate in hub-uri de invatare si dezvoltare pentru copii si adulti.

    De asemenea, in Romania anului 2026 ANAF va fi o institutie eficienta, care aduce mai multi i bani la bugetul de stat fara a creste taxele, ci datorita conformarii voluntare. Pur si simplu nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul si fentarea fiscului va fi atat de complicata, incat aceia care o practica, vor renunta la ea.

    Sunt sigur, vom avea o Romanie cu debirocratizare puternica pentru mediul de afaceri (de exemplu: Reformarea modului de aplicare a testului IMM si transparentizarea procesului de legislativ, Simplificarea procedurilor de infiintare/de iesire de pe piata a firmelor, de constituire si functionare a punctelor de lucru, Reformarea licentelor/ autorizatiilor /
    certificatelor privind afacerile din Romania). De asemenea, este alocata finantarii companiilor o suma record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare si diferite alte scheme de finantare. In 2026, 3000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursa.

    Va fi o Romanie cu mai putina saracie

    In Romania anului 2026 vom avea mai putini oameni inactivi, mai multi copii vor putea sa ramana in familii si va fi in tara mai putina saracie, aceasta boala cronica pe care toate Guvernele post-1989 au esuat sa o rezolve. Vor fi introduse tichete de munca si pentru cel pution 60.000 de lucratori din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizata. Minim 350 de structuri de economie sociala vor fi nou infiintate cu minim 2450 locuri de munca noi create.

    Vreau sa va imaginati Romania anului 2026 cu o administratie publica in care toate posturile sunt ocupate prin concursuri corecte si transparente. De asemenea, Romania va avea o noua strategie anti-coruptie prin care ne putem asigura ca avem instrumente de preventie si resurse pentru a combate actele de coruptie iar la bugetul de stat vor intra mai multi bani din prejudicii recuperate si bunurile ilegale confiscate. Legile justitiei vor fi, in sfarsit, modificate si sistemul va putea functiona eficient in slujba tuturor romanilor.

    Va fi o Romanie sanatoasa si mai multi copii vor putea merge la scoli moderne.

    In Romania anului 2026, elevii vor merge cu placere la ore fiindca cateva mii de scoli vor arata, in sfarsit, asa cum trebuie in secolul XXI. Pana la finalul implementarii PNRR, 6.100 de scoli au primit resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatica si pentru invatarea in format virtual. Multi elevi vor sti mai sigur care le sunt perspectivele in viata, fiind sprijiniti sa intre in programe de studiu in regim dual, vom avea 50 de scoli noi si 75.000 de sali de clasa dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal. Pentru prima oara, avem un program amplu de infiintare de crese, vor fi 140 de crese operationalizate si 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifica o cresa, cu spatii de invatare si de joaca pentru copii.

    Sa ne imaginam o Romanie cu un sistem de sanatate care, el insusi, este sanatos. Accesul la servicii de sanatate pentru cei vulnerabili este ceea ce cred ca trebuie sa aduca, cu prioritate, PNRR. Pentru cei care au nevoie de sprijin, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotari noi si personal. In plus, 3.000 de cabinete de asistenta medicala primara vor fi renovate si 25 de sectii de terapie intensiva nou-nascuti dotate, inclusiv cu ambulanta transport nou-nascuti (pentru centrele regionale).

    Sa ne imaginam Romania anului 2026 cu localitati dezvoltate „ca afara”. In municipiile resedinta de judet, dar si alte municipii, orase si comune vor fi suprafete extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, cateva mii de locuinte sociale pentru tineri sau specialisti din sanatate sau invatamant, cateva sute de vehicule electrice.

    Va fi o Romanie atractiva pentru turisti

    Prin PNRR am ales sa incurajam turismul de destinatie, punem in valoare obiective si rute prea putin scoase din cutie pana acum. Vom avea adevarate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate si puse in valoare, care utilizeaza noile tehnologii; vor mai fi puse in valoare 30 castele, 95 biserici si manastiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificatii romane, 20 de sate cu arhitectura traditionala, 30 obiective gastronomice si multe altele.

    O Romanie moderna si europeana nu poate sa se dezvolte drept decat daca generatiile viitoare sunt constiente de ororile trecutului, de aceea, pentru prima oara intr-un program Guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului, Memorialul Revolutiei Decembrie 1989/ Timisoara Capitala Europeana a Culturii, Inchisoarea tacerii de la Ramnicu Sarat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmatiei.

    Va fi o Romanie unita, cu dezvoltare echilibrata si coerenta intre regiunile sale de dezvoltare.

    Investitiile sunt gandite asa incat nicio regiune sa nu duca lipsa de investitii, dar in acelasi timp sa ajute mai mult regiunile mai putin dezvoltate in tranzitia mai rapida spre media europeana.

    Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injectie majora de capital. Prin finantarea autostrazilor A7 si A8 ce vor lega regiunea de Bucuresti si de Transilvania, se va asigura o conexiune rapida ce va permite o crestere a nivelului de investitii straine si implicit a locurilor de munca bine platite. Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu retelele de gaz natural in combinatie cu hidrogen, tinand cont ca este regiunea din Romania cea mai slab conectata la infrastructura de distributie de gaz natural, cu judete precum Mehedinti si Dolj unde racordarea este aproape inexistenta. Și regiunile putin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, Sud- Muntenia, Centru, Nord-Vest si Vest vor beneficia de finantari semnificative in domenii importante cum ar fi educatia, sanatatea, energiile regenerabile, eficienta energetica, transport, sisteme de apa, impaduriri si altele. Nu in ultimul rand, desi la nivel economic regiunea Bucuresti-Ilfov este foarte dezvoltata, ajungand in 2018 la un nivel de 152% din PIB- ul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investitii relevante si pentru aceasta zona precum infrastructura de metrou, in domeniul sanatatii, in zona de eficienta energetica si in infrastructura de educatie.

    Sunt 29,2 miliarde euro, bani pentru investitii dar care sunt legati de reforme in toate domeniile, mai mici sau mai mari care vor trebui sa dea siguranta ca, odata ce am folosit acesti bani, am creat si baza prin care apoi sa ne dezvoltam doar prin noi insine.

    Autoritatea de Audit, NDA, ANI au roluri bine stabilite si clare in a supraveghea si audita modul in care vor fi folositi acesti bani. Ministerul pe care il conduc va construi un instrument

    public de monitorizare si raportare a tot ce se intampla in implementarea PNRR – un tablou de bord informatic, vizibil si accesibil publicului in timp real.

    Am gandit toate detaliile din Plan astfel incat sa fie cu adevarat o poveste de succes, cu toate proiectele si transformarile la un loc, avand sprijin din fondurile europene de Redresare si Rezilienta. Romania moderna si reformata.
    Cristian Ghinea
    Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene”