Tudorel Popa

Vizita la tara

Eram elev la o scoala din Buzau, oras in care locuiesc si-acum. Venise vacanta si implinisem 18 ani.

Ii promisesem unui coleg de clasa ca intr-una din zile o sa merg sa-i fac o vizita la tara, sa vad si eu unde sta, sa-i cunosc parintii si sa ne distram putin. Am luat trenul, si dupa o ora si ceva coboram in localitatea Magura. Prietenul meu ma astepta, fusese instiintat, asa ca am ajuns la el acasa unde am fost primit foarte bine, avand niste parinti minunati, oameni simpli de la tara, dar foarte iubitori de oameni, el fiind singurul lor fiu.

Am stat la el pana la orele amiezii, ni se mai alaturase un prieten de-al lui, cand ne-a venit ideea sa mergem la un alt coleg, care statea la cativa kilometri mai departe, in Poenii de Sus.

Cu o sticla de tuica la noi, sa avem spor la drum, am luat trenul si am urcat sus la munte, unde am ajuns dupa vreo doua-trei ore. Cand ne-a vazut colegul nostru, bucurie mare… a taiat maica-sa niste pasari si da-i friptura si tuica, bautura specifica acestor locuri.

Se facuse destul de tarziu, asa ca parintii lui ne-au oferit gazduire peste noapte. Eu cu colegul de la Magura si prietenul lui ne-am culcat intr-o camera, parintii celuilalt coleg, intr-o alta camera vecina cu a noastra, iar copiii lor, intr-o bucatarie de vara.

Neobisnuit cu tuica, ma ametisem destul de bine.

Tarziu in noapte am avut nevoie sa merg la o toaleta, care se afla afara, in fundul unei gradini.
La intoarcere nu am mai nimerit usa dormitorului nostru, si am ajuns in camera parintilor lui. Stiind ca eu dormeam la perete, am trecut peste tatal sau, peste mama sa si mi-am ocupat locul in spatele ei, la perete. Fiind vara si foarte cald, va dati seama ca toata lumea era imbracata foarte lejer.

Nimeni nu si-a dat seama de nimic continuandu-ne linistiti somnul, pana cand unul dintre cei cu care dormisem inainte mi-a observat lipsa, si vazand ca timpul trece si eu nu apar, a pornit in cautarea mea. L-a trezit si pe fiul gazdei si au inceput sa ma caute prin gradina, peste tot… vazand ca nu eram nicaieri , au intrat si in dormitorul parintilor.

La intrebarea lor daca stiu ceva de mine, in camera fiind si intuneric, mama colegului a raspuns mirata:”Nu stiu mama de el, aici e doar Ninel al nostru, adica fiul lor, dar cand au aprins lumina m-au vazut pe mine care dormeam ca un prunc la spatele ei.

Dimineata m-am trezit singur intr-o camera necunoscuta, cu un televizor de care nu-mi mai aduceam aminte. Cand am iesit afara, rusinat , ceilalti mi-au povestit toata intamplarea , razand de mine tot drumul de intoarcere spre casa.

Ceea ce pot sa va spun este ca nu stiu ce impresie si-au facut acei oameni de colegul fiului lor si nici nu am tinut sa aflu – muream de rusine, stiind ca am dormit o parte din noapte langa mama colegului meu.

Cand a inceput anul scolar, mi-am regasit cei doi colegi si va inchipuiti care a fost primul subiect de discutie!