Santajul sentimental

SURSA:http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1131

Cand spunem santaj sentimental, s-ar putea crede ca o astfel de tranzactie poate avea loc doar intre indragostiti sau intre soti. In realitate lucrurile stau altfel ; este neindoios faptul ca un astfel de santaj poate sa fie aplicat si in relatiile de munca sau de afaceri, intre persoane aflate pe diverse trepte ale ierarhiei, dar si intre rude sau intre prieteni.

O PRESIUNE PERICULOASA
Exista anumite situatii care pot fi asimilate santajului sentimental, deoarece se bazeaza pe sentimente : de frica, de vinovatie sau de obligatie si urmeaza schema despre care am scris in primele episoade, care incepe prin presiune, trece la cerere si sfarseste cu cedarea. Si la serviciu este posibil sa fim supusi santajului sentimental ; comparatiile negative creeaza o atmosfera similara celei dintr-o familie nesanatoasa, alimentand invidia si rivalitatea. Sub paravanul „motivarii” subalternilor, un sef mult prea autoritar, poate fixa acestora standarde imposibile ; scopul sau – evident – fiind propria ascensiune si dobandirea consideratiei celor superiori lui. De exemplu, sa luam cazul unuia care a avut nesansa de a fi angajat pe postul lasat liber de un alt angajat, devenit legendar prin constiinciozitate si competenta si care se pensionase. Seful folosea tot timpul comparatiile negative, spunandu-i „X respecta termenele”, „X scurta termenele”, „cauta sa te ridici la inaltimea lui X „ sau „de ce nu poti fi ca X…” si multe altele de acest fel. Comparatiile negative ne fac sa ne simtim deficitari ; nu suntem la fel de buni, de loiali, de constiinciosi ! Si iata cum incepem sa simtim neliniste si vinovatie. Atata neliniste, incat am fi gata sa cedam, luandu-ne mai multe sarcini, scurtand termenele si mai mult, stresandu-ne mai tare, numai din dorinta de a-i arata sefului ca greseste in aprecierea noastra.


Presiunea la locul de munca prilejuieste indreptarea gandurilor noastre spre riscul de a fi concediati. Pericolul consta in faptul ca, incercand sa ne ridicam la standardul inalt al unei persoane, care are alte nevoi, alte talente si un context cu totul diferit, putem ajunge sa sacrificam familia, celelalte interese si chiar sanatatea pe altarul muncii la serviciu.
Santajul sentimental este aplicat, in multe cazuri, de parinti asupra copiilor, dar si de copii asupra parintilor. De cele mai multe ori, persoana care aplica acest „tratament” este o mama ramasa vaduva, care face reprosuri, mai mult sau mai putin voalate, asupra fiului sau fiicei, adulti cu copii, la randul lor. Presiunea, periculoasa pentru nervii, timpul si nevoile celor santajati, este aplicata de parinti in scopul de a obtine de la copii mai mult timp, mai multi bani sau mai multa atentie, cu neglijarea totala si voita a problemelor acestora. Si nu este vorba ca acesti parinti ar fi neglijati, dar ei doresc mereu mai mult, uitand sau facandu-se ca uita ca acum, copiii lor au propriile familii si propriile nevoi. Trezindu-le sentimentul de vinovatie, reprosandu-le ca-si neglijeaza obligatiile sau amenintandu-i intr-un fel sau altul, obtin in cele din urma ceea ce isi doresc, cu pretul santajului sentimental aplicat propriilor copii. Desigur, exista si copii care-si santajeaza parintii, prieteni sau frati care se santajeaza reciproc si multe alte situatii de santaj sentimental.



S.O.S. CE SA FACEM ?
Pentru a scapa de santajul sentimental sunt necesari cativa pasi, cateva schimbari, cateva reevaluari. Este nevoie sa lasati in urma trecutul, sa incepeti a lua o serie de masuri noi, bazate pe o noua intelegere si pe noi deprinderi ; nu va asteptati la schimbari „peste noapte” – nu va fi asa. Evaluati sentimentele pe care le simtiti cand sunteti santajati si veti observa ca ele se bazeaza pe vinovatie ( nejustificata ), obligatie ( neasumata ) si frica ( fara obiect ). Aplicati trei pasi in procesul de schimbare a situatiei ( denumit pe scurt S.O.S. ), care inseamna „stop”, „observare”, „strategie”.

Primul pas se cheama STOP ; aceasta se traduce prin a nu lua o decizie chiar in momentul in care se produce solicitarea, chiar daca presiunile sunt mari. Luati-va timp, amanati, distantati-va, chiar sentimental, si spuneti-va „nu voi ceda !”, „pot sa rezist !”
Al doilea pas : OBSERVAREA. Din moment ce v-ati detasat de situatia tensionata, veti putea deveni observatorul ideal al situatiei ; al vostru, dar si al celuilalt. Observati ce vrea el sau ea de fapt sa obtina, la ce va ganditi dvs., cum va simtiti, dar si la ceea ce vreti dvs. de fapt. Observati si cantariti.
Cel de-al treilea pas : STRATEGIA ; acest punct implica multa responsabilitate din partea dvs. In cazul deciziilor majore, ca : stabilirea viitorului unei casnicii sau al unei relatii de dragoste ; intreruperea unei relatii cu un parinte, o ruda sau un prieten ; decizia de a ramane intr-un loc de munca nefericit sau de a-l parasi ; cheltuirea sau investirea unei sume mari de bani, acordati-va tot timpul de care aveti nevoie pentru a lua decizia corecta.


Strategia nr. 1 este comunicarea nondefensiva ; nu va mai tot aparati si nu mai dati explicatii ca raspuns la o presiune, ci, incercati lamurirea subiectului pe cale amiabila. Ramaneti fermi !
Strategia nr. 2 ; inscrieti santajistul pe lista aliatilor ; apropiati-va cu bunavointa si curiozitate de el/ea si cautati sa modificati tonul tranzactiei, mai ales daca degenereaza in atacuri si aparari.
Strategia nr. 3 este trocul. Cand doriti ca santajistul sa-si schimbe comportamentul, recunoasteti ca si voi trebuie sa faceti cateva schimbari in propriul comportament. Astfel, este posibil un troc, care este o strategie eficienta, deoarece permite fiecarei parti sa primeasca ceea ce doreste.
Strategia nr. 4 : folositi umorul. Poate ca nu va functiona in toate cazurile, dar, cu siguranta, va ajuta sa inseninati atmosfera.

…Si, nu luati decizii majore decat in cazuri extreme…

SURSA:http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1131
AUTOR: Radu Botez si Silvia Rotaru


Articol postat in Resurse Umane, Teste. Adresa articol Santajul sentimental.

2 Comentarii la Santajul sentimental

  1. laura

    cele mai proaste strategii de “aparare-colaborare” cu infractorul in cazurile exemplificate mai sus !!!!
    Daca v-as urma sfaturile,as fi de mult in spital de boli mintale sau somera ,din propie initiativa !!!!
    Cel mai prost articol citit despre subiectul asta vreodata !!

  2. florin

    multumesc domnului Radu Botez care a facut posibila publicarea acestui articol atat de bine ancorat in realitatea zilelor noastre.

Leave a Reply to florin Cancel reply