Claudiu Bulaceanu, Invitati

Insecuritatea locului de munca. Impactul asupra politicilor economice si sanatatii

Dr. Claudiu Bulaceanu, Aleron Training Center


Insecuritatea locului de munca. Aspecte generale.
Securitatea locului de munca este probabilitatea ca o persoana sa-si mentina locul de munca. Un loc de munca cu un grad inalt de securitate inseamna ca acea persoana are sanse mici sa ramana somer.
Factorii ce afecteaza securitatea locului de munca includ economia, conditiile mediului de economic si competentele personale. S-a constatat ca persoanele au o securitate crescuta a locului de munca in perioade de expansiune economica si mai mica in recesiune. De asemenea, unele legi, cum este cazul in SUA (U.S. Civil Rights Act of 1964) intaresc securitatea locului de munca facand ilegala concedierea pentru anumite motive. Rata somajului este un bun indicator al securitatii locului de munca si a starii economiei si este un indicator major urmarit de toti factorii de raspundere din guvern si mediul privat.

In mod tipic, locurile de munca in aparatul de stat precum si in educatie, sanatate si agentii ale ministerului de interne cum este politia de exemplu, sunt considerate foarte sigure, in timp ce locurile de munca in mediul privat sunt in general considerate ca avand o securitate a locului de munca mai redusa, si variaza dupa industrie, ocupatie, regiune, si alti factori. De asemenea securitatea locului de munca variaza si dupa corpul de legi al tarii respective. Factori personali cum sunt educatia, experienta de munca, zona functionala de munca, industria si locatia joaca un rol important in determinarea nevoilor pentru forta de munca ale unei persoane, si are impact asupra securitatii la locul de munca.

Deoarece securitatea la locul de munca depinde de a avea competentele necesare ce se cer de catre angajatori, care la randul lor depind de conditiile economice si mediul de afaceri, persoanele ale caror servicii sunt la cautare vor tinde sa aiba o securitatea a locului de munca mai mare.

Securitatea la locul de munca in SUA depinde mai mult de conditiile economice si de afaceri decat in majoritatea tarilor datorita sistemului capitalist pregnant si a interventiei guvernamentale minime in business. Securitatea locului de munca in SUA poate varia mult deoarece oferta si cererea de locuri de munca variaza cu economia. Daca economia merge bine atunci companiile ofera mai multe locuri de munca si creeaza mai multe joburi ceea ce creste securitatea locurilor de munca. Daca economia merge prost in perioade de recesiune, companille reduc costurile si concediaza angajatii ceea ce scade securitatea locurilor de munca. Angajarea in SUA este dupa dorinta, adica in afara unor cazuri de exceptie securitatea angajatului este la mana angajatorului.

Ca un exemplu, dupa perioada crashului din anii 2000-2001 a “dot com”-urilor si care s-a simtit puternic in SUA si in Vest, securitatea locurilor de munca in industria software a scazut mult, in timp ce inainte situatia era opusa. Incepand din 2005 joburile in sectorul automotive au trecut printr-o mare insecuritate a locurilor de munca si din 2007 locurile de munca din imobiliare de asemenea au intrat pe acelasi trend.

Un numar crescut de fosti angajati din SUA dupa ce au fost concediati nu s-au mai intors sa se reangajeze. In 1960 aproximativ 5% din barbatii 30-55 ani erau someri in timp ce in 2006, deci in timpuri economice bune, cam 13% erau someri. Ziarul New York Times atribuie o mare parte a acestui cauze faptului ca barbatii din tagma “gulerelor albastre” si a celor calificati in meserii manuale nu vor sa se angajeze in joburi pentru care ei sunt supracalificati sau care nu ofera beneficii adecvate calificarii lor.

Conform datelor din 2010 National Health Interview Survey, 32% din toti angajatii au spus ca trec prin sentimentul insecuritatii locului de munca in sensul ca se tem ca-si vor pierde locul de munca. Insecuritatea era mai mare la barbati decat la femei, precum si a angajatilor in grupa de varsta de 30-64 ani in comparatie cu alte grupuri de varsta, divortati sau separati in comparatie cu alte statusuri in relatii, precum si angajatii cu diplome mai mici decat cea de bacalaureat.
Angajatii din industria constructiilor aveau cea mai mare rata a insecuritatii locului de munca.

Contractele de munca
In Europa, principala diferenta vizavi de SUA este a sistemului pe termen nedefinit de contracte de munca. In majoritatea tarilor europene multi angajati au contracte de munca pe termen nedefinit care, desi nu garanteaza locul de munca pe viata, face mai dificil pentru angajator sa concedieze angajatul respectiv. Angajatii aflati sub aceste contracte de exemplu in unele tari, daca au fost cu compania pentru 2 ani consecutive, pot fi dati afara numai pentru abateri disciplinare si asta dupa un numar de avertismente formale, sau in cazul unei companii ce trece prin restructurare, caz in care de obicei sunt prevazute legi generoase de recompensare si recalificare pe banii companiei. In Spania de exemplu, asemenea angajati au dreptul la 45 zile compensatii per an lucrat. Costul inalt al compensatiilor este ceea ce de fapt face concedierile foarte costisitoare pentru companii.

Desi angajatii ce au asemenea contracte pe termen nedeterminat sunt intr-o situatie de invidiat stiind ca au securitate financiara completa pentru restul zilelor, este important de realizat ca aceste obligatiuni functioneaza in ambele sensuri. In unele tari cum este Germania o companie poate impiedica un angajat ale carui costuri de instruire le-a platit sa plece pentru o pozitie mai bine platita pana cand nu se agreeaza o compensatie pentru instruirea platita. Chiar un angajat dintr-o companie ce se apropie de inchidere poate fi obligat sa stea pana la sfarsit cu acea companie chiar daca i se ofera intre timp un job in alta firma.

Fiecare companie are de obicei un amestec de angajati cu tipuri de contracte de munca diferite. Contractele pe termen nedefinit pot exista chiar si pentru lucrari sezoniere. Aceste contracte numite “discontinue” inseamna ca de exemplu un hotel isi poate trimite acasa angajatii toamna, dar trebuie sa-i recheme la munca in primavara urmatoare.

Proportia de angajati cu contracte pe termen nedeterminat a scazut in toata Europa ca raspuns la competitia crescuta si la globalizare. Companiile pot concedia un angajat chiar inainte sa ajunga la termenul de 2 ani si-l pot apoi reangaja ca angajat nou. Multi economisti argumenteaza ca este necesara in Europa o flexibilitate mai mare a pietii muncii. Profesorii de economie argumenteaza ca este necesara o amenintare a somajului pentru a mentine motivatia unei productivitati ridicate. Intre timp, binecunoscutul economist si vizionar John Kenneth Galbraith, sustine ca unii profesori de economie clasici cauta simultan sa-si asigure siguranta pozitiilor. Joburile care nu sunt sprijinite de un contract pe termen nedeterminat sunt private in Europa in multe tari ca nesigure sau precare chiar daca compania are perspective bune.

In economii europene mai regularizate legislativ din punct de vedere al muncii cum este UK, este mai ieftin sa dai afara angajatii permanenti. In Marea Britanie, angajatii au dreptul doar la o saptamana de salariu de compensatie pentru fiecare an lucrat (o saptamana si jumatate pentru angajatii peste 40 ani). In schimb, angajatii din sectorul public si privat care cred ca au fost concediati pe nedrept au dreptul sa dea in judecata compania la Tribunalul Angajarii pentru a fi repusi in functie sau sa obtina compensatii suplimentare. Astfel, nu mai este necesar sa se treaca prin indelungata procedura a sistemului judiciar clasic.
In Suedia, contractele de munca pot fi pe termen limitat si pot fi extinse pentru noi termene sau nu, fara motivatie. Aceasta este permis doar pentru primii doi ani de munca. La expirarea contractului angajatul ramane fara loc de munca si fara compensatii daca contractul nu este extins. Majoritatea somerilor, daca obtin un job, primesc un contract pe termen limitat in Suedia. In toata Uniunea Europeana un angajat isi mentine drepturile contractuale daca compania lor este preluata sub Directiva Drepturilor Obtinute (in UK cunoscuta ca TUPE) asa incat anii petrecuti lucrand pentru vechea companie sunt luati in considerare la calculul platilor compensatorii.

Adaptare si schimbare
In vederea atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru locuri de munca mai multe si mai bune este nevoie de forme noi de flexibilitate si securitate, atat pentru persoane fizice si societati, cat si pentru statele membre si Uniunea Europeana.

In urma unui studiu din 2009 facut de UE s-a dovedit ca cetatenii UE accepta nevoia de adaptare si schimbare:

  • 76% dintre europeni sunt de acord cu faptul ca ocuparea aceluiasi loc de munca pe durata intregii vieti este de domeniul trecutului
  • 76% considera capacitatea de a schimba cu usurinta un loc de munca un atu pentru a gasi un loc de munca in prezent
  • 72% sunt de parere ca pentru incurajarea crearii de locuri de munca, contractele ar trebui sa devina mai flexibile
  • 88% dintre cetateni sunt de parere ca formarea profesionala continua imbunatateste perspectivele de a obtine un loc de munca.

  • Consiliul European a solicitat statelor membre :

  • sa dezvolte mai sistematic strategii de politica ample in cadrul programelor nationale de reforma in vederea imbunatatirii adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor, in vederea asigurarii cetatenilor UE a unui nivel ridicat de siguranta a ocupatiei, respectiv, posibilitatea de a gasi fara dificultati un loc de munca in orice stadiu al vietii active si de a avea perspective de dezvoltare a carierei intr-un mediu economic in schimbare,
  • sa studieze posibilitatea de a dezvolta un set de principii comune privind flexisecuritatea, mijloc util pentru realizarea unor piete ale fortei de munca deschise si reactive, precum si a unor locuri de munca mai productive.

  • Ce este flexisecuritatea?
    Flexisecuritatea se poate defini ca fiind o strategie integrata de consolidare simultana a flexibilitatii si securitatii pe piata fortei de munca.
    Fexibilitatea se refera la schimbarile („tranzitiile”) de succes pe parcursul vietii: de la scoala la locul de munca, de la un loc de munca la altul, intre somaj sau inactivitate si locul de munca, si de la locul de munca la pensionare.

    Aceasta nu se limiteaza la o mai mare libertate a societatilor de a angaja sau concedia si nu implica caducitatea contractelor pe perioada nedeterminata.

    Aceasta se refera la progresul lucratorilor spre locuri de munca mai bune, flexibilitatea se refera la organizarea flexibila a muncii, capabila de a raspunde repede si eficient noilor cerinte si competente de productivitate si la facilitarea reconcilierii vietii profesionale cu responsabilitatile vietii private.

    Securitatea pe piata fortei de munca reprezinta mai mult decat pastrarea locului de munca: aceasta se refera la dezvoltarea competentelor sau accesul la competentele care permit progresul in viata profesionala si la sprijinul in gasirea unui nou loc de munca. De asemenea, se refera la ajutoare de somaj adecvate in vederea trecerii spre integrare socio-profesionala. In cele din urma, aceasta cuprinde oportunitati de formare profesionala pentru toti lucratorii, in special pentru cei cu nivel scazut de calificare si pentru lucratorii in varsta.

    Astfel, intreprinderile si lucratorii pot beneficia atat de pe urma flexibilitatii, cat si a securitatii, de exemplu in urma unei mai bune organizari a muncii, in urma mobilitatii ascendente ca rezultat al competentelor imbunatatite, in urma investitiilor in formarea profesionala care dau rezultate pentru intreprinderi ajutandu-i pe lucratori sa se adapteze si sa accepte schimbarea.

    Masurarea securitatii unui loc de munca
    Un index al securitatii locului de munca este o expresie numerica a riscului de somaj al unui individ bazat pe o analiza statistica a datelor demografice ale individului precum locatia, industria in care activeaza, precum si factori externi cum sunt nivelul tehnologiei, nivelul de outsourcing din zona sa, nivelul competitiei din strainatate, care este cuprins in statistici macroeconomice si tendinte. Indexul securitatii locului de munca (Job Security Score) reprezinta si increderea intr-o persoana ca aceasta va fi capabila sa-si plateasca datoriile datorita riscului de somaj. Este similar Scorului de Credit (Credit Score) ce reprezinta credibilitatea unei persoane bazata pe dorinta acesteia de a-si plati datoriile evaluand probabilitatea de a plati datoriile la timp. Indexul securitatii locului de munca este un scor ce a fost dezvoltat intr-o varianta de unele societati de cercetare a pietii de consum asa cum este Scorelogix.

    Acest scor sau index reprezinta cum afecteaza factorii precum cei economici, internet si computere, comert international si competitie, outsourcing, off-shore, migrarea fortei de munca, cererea si oferta de forta de muncam etc. Un indice mai mare pentru o regiune sau zona metropolitan indica de exemplu ca populatia din regiune are sanse mai mari de a gasi locuri de munca si sa ramana angajati. Un indice mai mic inseamna ca populatia este greu de gasit si tinut. In mod tipic, orasele si zonele cu o mai mare concentrare de locuri de munca guvernamentale sau in educatie au indici mai mari deoarece acest locuri de munca sunt mai putin afectate de mersul economiei in comparatie cu altele.

    Datele ce au condus la acest rezultat au provenit de la un esantion de 17,524 adulti ce au lucrat in cele 12 luni precedente interviului. Ratele generale de prevalenta au fost de 31.7% pentru insecuritate loc de munca, 16.3% pentru probleme in echilibru loc de muna si familie, si 7.8% pentru medii de lucru ostile (fiind hartuit). Rata insecuritatii locului de munca cu cea mai mare prevalenta a fost gasita in industria constructiilor si a extractiei. Lucratorii din meseriile de avocati si asociati au prezentat cea mai mare prevalenta la probleme in echilibrul loc de munca si familie. Lucratorii din meseriile de protective (ex., politia) si asociate au prezentat cea mai mare prevalenta medii de lucru ostile.

    Impactul insecuritatii locului de munca asupra sanatatii angajatilor
    Exista o vasta literatura in epidemiologie si sanatate publica ce subliniaza de mult potentialul afectiunilor insecuritatii locului de munca asupra sanatatii angajatilor si a calitatii vietii lor in general.

    Insecuritatea locului de munca poate dauna sanatatii deoarece mareste rata stresului (Green 2011). Psihologii au arat ca anticiparea unui eveniment stresant reprezinta o sursa de anxietate la fel de mare sau chiar mai mare decat evenimentul in sine (Lazarus si Folkman 1984). Consistent cu aceasta, insecuritatea locului de munca a cauzat si marirea morbiditatii generale si psihologice.

    In particular, este puternic asociata cu simptome specifice asa cum este durerea de ochi, probleme cu pielea si auzul, dureri de stomac si probleme cu somnul (Yawen Chenga si al. 2005). Afecteaza de asemenea sanatatea mentala, asa cum a fost masurata pe o scala cu 30 de trepte a morbiditatii si o subscala a factorilor depresivi (Ferrie si altii 2005).

    O meta-analiza facuta pe 72 de articole publicate arata ca atat sanatatea fizica cat si mentala scad o data ce indexul insecuritatii locului de munca creste.

    Totusi, magnitudinea efectelor pare ambigua. In Taiwan, Yawen Chenga (2005) conchid ca insecuritatea locului de munca este asociata cu o sanatate considerata precara, cu un coeficient mai mare pentru barbati decat pentru femei, iar pentru femei este valabila mai ales pentru acelea angajate in ocupatii profesionale si manageriale.

    Folosind un studiu transnational cercetatorii (Laszlo si al. 2010) au gasit diferente semnificative intre tari astfel: insecuritatea locului de munca este asociata cu o sanatate precara in Republica Ceha, Danemarca, Germania, Ungaria, Olanda si Polonia, in timp ce corelatia este insignifianta in tari precum Austria, Franta, Grecia, Italia, Spania si Elvetia.

    In toate aceste cazuri aceste lucrari estimeaza modele lineare multivariabile lasand la o parte o serie de factori ce nu au putut fi cuantificati clar, asa cum este faptul ca insecuritatea locului de munca poate fi endogena in unele zone. Cateva lucrari iau in consideratie faptul ca factori externi celor calculati pot schimba rezultatele semnificativ.

    S-au facut cercetari asupra impactului dislocarii ce implica mutatul in alta regiune pentru gasirea unui loc de munca asupra mortalitatii unei grupe de muncitori din Pennsylvania. Rezultatele au aratat ca muncitorii barbati dislocati in cursul unei concedieri masive in anii ’80 au experimentat o crestere a indexului de mortalitate de 50-100% in anii imediat urmatori concedierii si dislocarii. Efectul descreste pe masura trecerii timpului dar converge la 10-15% pe termen lung.

    Concluzii
    Toate aceste rezultate sprijina si mai mult cautarea de noi metode care sa permita flexibilizarea fortei de munca afectata de criza, prin re-educare si re-calificare, conducand la politici de genul flexisecuritatii, dar nu numai.