Alegeri

Cred in spirala…in puterea mintii…in sansa ce ti-o acorzi singur pe fondul sansei oferita de viata… in faptul ca alegerile ne conduc spre Dragoste sau Plastic.

Traim intr-un mediu plin…de unde, radiatii, dorinte, placeri, impliniri, neputinte, sperante, idei, gesturi, stari, vise implinite sau nu, rasete, implicare, momente de bine sau de rau profund, nepasare, plastic, cei dusi de mult, cei ce traiesc frumos sau dupa cum ii taie capul dupa ideea lor de viata implinita…toate acestea, combinate, vazute sau nu, exista, ne inconjoara, ne rasfata, ne dau pofta de viata sau ne omoara incet, incet…alegand, ne transformam in Oameni sau oameni Sintetici.

De suntem norocosi, descoperim Vocea si Ochii ce ne devin Dragi… si le pastram in suflet cel putin o viata… cunoastem Dragostea, ce ne-nsoteste-n drumul Implinirii noastre …descoperim minuni in fiecare lucru … ne bucuram de fiecare gest , gand, zambet , lacrima, realizare sau cadere, mugur sau fruct…de varf de munte si de fund de mare….impreuna…da, impreuna e cuvantul cheie…asta e drumul, ce duce catre Om.

De nu, cunoastem Plasticul din noi…si il impingem spre perfectiune… prin gest, prin gand, comportament, relatii…asa a aparut Lumea de Plastic…in care traiesc singuri ceva oameni…se intalnesc pe interese de moment…se despart goi si cu o multumire ce nu le lumineaza ochii… E-o lume paralela…fara durere, intristare sau bucurie adevarata…fara de fruct.

Artificialitatea si tendinta de deplasare catre “omul Sintetic”, conduc la regres… E doar un gand, nu judec…

Si totusi ma gandesc ca viata-i dreapta, atata timp cat sansele depind de noi…cred ca-i Ok sa ne purtam alegerile dupa puterea de intelegere si dorinta noastra.

Articol postat in Ganduri. Adresa articol Alegeri.

2 Comentarii la Alegeri

  1. florin

    @Peter,
    cu siguranta momentele precum nasterea si trecerea dincolo le traim singuri dar avandu-i alaturi pe cei ce ne iubesc. asa cum ai spus, nu putem trai singuri. cititorul ADNului da alarma si subconstientul ne “leaga” de cineva. asa cunoastem iubirea de parinti si dragostea fata de fiinta cu care alegem sa ne petrecem viata. avem copii, legam prietenii care ne insotesc toata viata…pe parcursul vietii suntem insotiti. cunoastem binele dar si raul fara de care nu am pretui binele…invatam sa iertam dar si sa transformam in oameni invizibili pe cei care ne aduc raul repetat..

    spuneai ceva despre un om echilibrat?! haha. pai daca aveam atata echilibru tu crezi ca mai dadeai de mine pe net?

    nu te supara ca iti spun pe nume, dar chiar e mai simplu sa comunicam asa…eu sunt Florin. ma bucur sa te cunosc.

  2. Eu cred ca oricum ar fi, tot singuri suntem. Problema e ca nu putem trai singuri. Probabil relatiile cu oamenii, inclusiv familie, prieteni, ne aduc cel putin atat rau cat bine. (invidie,gelozie, traume,insatifactii, deceptii, umilinte, etc.) E bine, totusi, pentru un isteric ca mine, sa citeasca un om asa de echilibrat.:):)

Adăugați un comentariu